Ion Creangă, descendent al familiei Bârsan din Maramureş
Teodor Tanco în lucrarea sa Lumea Transilvană a lui Ion Creangă face
afirmaţia că Ion Creangă este de origine maramureşeană (Lumea Transilvană a lui Ion Creangă).
Pe ce se bazeaza autorul carţii mai sus
menţionată ?
Între anii 1763 – 1764 în circumscripţia
militară din Ilva Mare (jud.Bistriţa – Năsăud) este pomenit un Ştefan Creangă, fiu al Titianei a Kranki
(Titiana a lui Creangă). Acestă femeie, este menţionată în registrele maghiare
de impozitare a populaţiei încă din anul 1748. Statutul ei social o indică ca
şi văduvă “eorum viduae” şi moştenitoare ereditară a pământurilor din Maieru “Titiana a Kranki hic specificati foeni Curus
2. Jure Hereditario posidet in Major “ (Titiana a lui Creangă, aici
menţionată, posedă în Maieru, prin drept de moştenire, un loc de 2 care de
fân).
Ulterior, Ştefan Creangă, avea să-şi
adauge la numele de Creangă şi cognomenul de “Bârsan”, dorind, să arate că este
descendentul acestei familii.
Înrolat în regimentul grăniceresc de la
Năsăud, avea să dezerteze în anul 1764; documentele militare specifică locaţia
“fugii” lui: ausfugitivus in Moldaviam. Trecut în Moldova, Ştefan va genera
familia Creangă, fiind stră-stră-bunicul Smarandei, mama lui Ion Creangă.
Ce ne releva cele trei informaţii?
În afara de faptul că:
·
mama
lui Ştefan Creangă provenea din familia Bârsan, fie ea din Maramures, fie din
spiţele refugiate în Tara Bârsei, fie din cele din Ţara Făgăraşului;
·
familia
Creangă din Maieru era familie veche de traditie cu drepturi ereditare de
transmitere a dreptului de proprietate a terenurilor;
·
Ştefan
Creangă se mândrea cu ascendenţa mamei lui, odata ce îşi acorda cognomenul de
“Bârsan”;
·
Etimologia
numelor Bârsan şi Creangă au acelaşi substrat arboricol : pădure, codru,
creangă, coaja sau scoarţa.
Fragment din lucrarea: Istorie Furată - Cronică Românească de Istorie Veche
(Cornel Bîrsan)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu